Principalele tipuri de programe de formare furnizate

Finanțarea învățării pe tot parcursul vieții (inclusiv educația adulților) se realizează prin fonduri publice și private, bazate pe parteneriatul public-privat, prin finanțare și cofinanțare din partea angajatorilor, a organizațiilor non-guvernamentale, prin granturi pentru programele europene, prin conturi de învățare pe tot parcursul vieții și prin contribuția beneficiarilor.

Programele subvenționate public se concentrează pe următoarele grupuri țintă:

• tinerii și adulții care nu au finalizat învățământul obligatoriu;
• tinerii care au abandonat învățământul înainte de a obține o calificare profesională și nu sunt înscriși în nici o formă de educație sau formare profesională;
• absolvenții de învățământ non-profesional sau cei care au absolvit liceul sau calificările învățământului superior în domenii redundante sau irelevante pentru piața muncii;
• adulții cu nevoi educaționale speciale;
• tinerii și adulții care se întorc după o perioadă de muncă în străinătate;
• tinerii și adulții rezidenți în comunități dezavantajate economic și social;
• angajații peste 40 de ani cu nivel scăzut de educație, locuitorii din mediul urban și rural, slab calificați sau necalificați.

Îmbunătățirea dobândirii competențelor de bază

Pentru completarea educației de bază, Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice poate aproba organizarea Programelor educaționale “A doua șansă” în scopul de a promova învățământul primar (învățământul primar cuprinde clasa pregătitoare și clasele 1-4) pentru persoanele care au cu 4 ani peste vârsta corespunzătoare unei anumite clase și care, din diferite motive, nu au finalizat acest nivel de educație până la vârsta de 14 ani.

Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, prin inspectoratele școlare, poate organiza programele educaționale “A doua șansă” pentru a promova învățământul gimnazial pentru persoanele care sunt cu 4 ani mai în vârstă decât vârsta corespunzătoare unei anumite clase și care, din diferite motive, nu au absolvit învățământul gimnazial secundar. 

Pentru persoanele care sunt cu mai mult de 3 ani mai în vârstă decât vârsta corespunzătoare unei anumite clase, învățământul obligatoriu se poate organiza, de asemenea, ca învățământ part-time, în conformitate cu o metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice.

Aceste tipuri de programe sunt concepute pentru așa numita populație cu risc: persoane care nu au participat la școală, tineri care au abandonat școala sau persoane care au finalizat învățământul primar, dar nu sunt capabile să citească sau să facă calcule aritmetice de bază la un nivel satisfăcător.

Obținerea unei calificări recunoscute în timpul vârstei adulte

Programele subvenționate public pentru obținerea calificărilor recunoscute sunt oferite prin Programul ”A doua șansă”, în cadrul nivelului secundar inferior. 

Programele finanțate  pe bază de proiect (de exemplu, din finanțarea FSE- POCU) sunt, de asemenea, disponibile pentru a sprijini și încuraja adulții să se recalifice și să-și perfecționeze abilitățile.

Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare a fost aprobat prin Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 35/3112/2004. Actualizarea şi revizuirea acestui nomenclator se realizează periodic, la solicitarea utilizatorilor, de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Direcţia Ocupare şi Salarizare.

Tranziția către piața muncii

Persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă pot participa la programele de formare organizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin centrele de formare profesională subordonate și prin centrele regionale de formare a adulților, precum și la programele de formare organizate de furnizorii de formare profesională în sectorul public sau privat, autorizați în condițiile legii. 

De exemplu, în noiembrie 2019 ANOFM  oferea 146 programe de formare profesională la nivel național. Lista programelor de formare organizate  de ANOFM este disponibilă public pe web-site instituției, la rubrica Persoane fizice / Cursuri de formare profesională.

Șomerii au obligația de a participa la programele de formare recomandate de AJOFM în care sunt înregistrați, în caz contrar ajutorul de șomaj este retras. 

Formarea profesională pentru șomeri este finanțată din bugetul asigurărilor pentru șomaj și este organizată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, fiind livrată parțial prin propriile sale centre. Formarea continuă pentru acest grup țintă este reglementată în mod specific prin Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare

Serviciile care preced concedieri și care trebuie să fie furnizate de către angajatori includ, printre altele, facilitarea participării angajaților la programe de formare de scurtă durată.

Unele categorii de persoane, angajați sau șomeri, beneficiază de formare profesională gratuită și alte facilități. Angajatorii trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura accesul angajaților lor la programele de formare. 

Drepturile și obligațiile angajatorilor și angajaților pentru perioada în care angajații participă la programele de formare sunt stipulate în contractele colective și/sau individuale de muncă. În scopul instruirii angajaților, angajatorii trebuie să consulte reprezentanții sindicatelor sau ai salariaților pentru a elabora planuri de formare în conformitate cu programele de dezvoltare și strategiile sectoriale și teritoriale.

Validarea învățării non-formale și informale

Adulții cu competențe profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale (non-formale și informale), pot fi evaluați în centrele de evaluare a competențelor autorizate de Autoritatea Națională pentru Calificări. 

 Procedura de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite în alte moduri decât cele formale, aprobată prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării și al Ministrului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei 4543/468/2004, cu modificările și completările ulterioare, conține atât descrierea procesului de autorizare a centrelor de evaluare, cât și a procesului de evaluare și certificare a competențelor profesionale.

 De asemenea, conform Legii Educației Naționale, centrele comunitare de învăţare permanentă la nivel local pot oferi servicii educaționale prin programe pentru validarea rezultatelor învăţării nonformale şi informale. 

 Procesul de validare este puternic axat pe calificări, mai ales pe calificările VET. 

Procesul de validare are următoarele caracteristici:

• trebuie să fie voluntar;
• trebuie efectuat în conformitate cu standardele ocupaționale stabilite;
• dovada competențelor profesionale trebuie făcută prin aplicarea diferitelor metode de evaluare aplicate în diverse contexte și cu diferite ocazii;
• evaluarea trebuie să fie independentă de educația și formarea profesională, ceea ce înseamnă că poate avea loc în afara unui program de educație sau de formare;
• evaluarea fiecărei unități de competență trebuie să se încheie cu un rezultat pentru candidat – “competent” sau “necompetent încă”.

Începând cu luna iunie 2018,  a intrat în vigoare Metodologia pentru stabilirea criteriilor şi procedurilor de evaluare şi certificare ale evaluatorilor de competenţe profesionale, evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi (Ordinul Ministerului Educației Naționale nr. 3.629 din 2 mai 2018).  

Prin această metodologie s-a aprobat și  structura Registrului naţional al evaluatorilor de competenţe profesionale, evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi. Registrul se publică pe site-ul ANC şi se actualizează periodic, pe baza criteriilor şi procedurilor de evaluare şicertificare prevăzute de metodologie.

Legea Educației Naționale adoptată în 2011 subliniază rolul validării învățării informale și non-formale în contextul unei perspective mai largi a învățării pe tot parcursul vieții, pe baza unei abordări a rezultatelor învățării.

Legea promovează o abordare generală a validării și nu există măsuri specifice pentru un anumit sector, cu excepția validării rezultatelor învățării dobândite de cadrele didactice în contexte non-formale și informale. Evaluarea şi validarea achiziţiilor dobândite de personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de control prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue se realizează pe baza sistemului de acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile, elaborat de Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării, şi aprobat prin ordin al ministrului. 

 În decembrie 2013, România a adoptat Cadrul Național al Calificărilor (CNC) prin Hotărârea de Guvern nr. 918/2013. CNC are 8 niveluri de calificare care pot fi dobândite prin intermediul sistemului formal de educație și formare din România și prin recunoașterea rezultatelor învățării dobândite prin învățarea non-formală și informală. 

 În prezent, metodologia permite validarea numai pentru nivelul 4 sau mai jos pentru a obține o calificare prin validarea învățării non-formale și informale. Validarea este încă legată de standardele ocupaționale și nu este încă operațională în ceea ce privește educația formală.

Sursa: eacea.ec.europa.eu