Egalitatea de sanse intre femei si barbati si digitalizarea in Uniunea Europeana

Tehnologia digitală a schimbat multe lucruri în viețile noastre, dar cum afectează oare egalitatea de șanse între femei și bărbați? Digitalizarea a transformat natura pieței muncii, a modificat felul în care interacționăm cu prietenii noștri, a format participarea politică, are un impact asupra viitorului muncii și prezintă, de asemenea, riscul de violență cibernetică. Toate aspectele indicate mai sus înseamnă noi provocări, dar oferă, de asemenea, oportunități pentru a aborda disparitatea de gen care afectează atât femeile, cât și bărbații, deși deseori în moduri total diferite. Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) furnizează mai jos câteva perspective rezultate din activitatea sa privind aspectele de gen ale digitalizării.

Cale digitală genderizată

Încrederea în sine are o importanță deosebită

Mai mult de nouă din zece fete și băieți (din grupa de vârstă 16-24 de ani) au competențe suficiente pentru a utiliza tehnologiile digitale în viețile lor de zi cu zi. Diferența o face încrederea: băieții se simt mai încrezători cu privire la competențele lor digitale decât fetele. De exemplu, 73 % dintre băieții din grupa de vârstă 15-16 ani nu au probleme să folosească dispozitive digitale cu care nu sunt așa de familiarizați, în comparație cu 63 % dintre fetele din aceeași grupă de vârstă. În țările unde persoanele tinere au nivel mai redus de încredere în competențele lor digitale (de exemplu, în Letonia, Austria și Finlanda), decalajul de încredere în sine între femei și bărbați privind acest aspect este considerabil mai mare, atingând aproape 25 % în Finlanda.

Locurile de muncă cu componentă digitală sunt mai puțin atractive pentru femei

Încrederea în sine scăzută în rândul fetelor are legătură directă cu aspirații mai reduse de implicare în locuri de muncă cu componentă digitală. Numai în patru state membre ale UE (Bulgaria, Estonia, Malta și România) adolescentele își exprimă interesul de a lucra ca profesionist în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) la vârsta de 30 de ani. Interesul este foarte scăzut (între 1 % și 3 %) chiar și în aceste țări. În alte state membre ale UE nu se înregistrează aproape niciun interes în această privință. În schimb, între 3 % și 15 % dintre băieții adolescenți din UE aspiră să devină profesioniști TIC. Acest lucru arată cât de mult influențează stereotipurile de gen alegerea de către tineri a domeniului de lucru. În timp, acest lucru face ca în anumite domenii de studiu și de lucru să predomine persistent fie femeile, fie bărbații.

Cerere crescută de profesioniști în domeniul digital – deficit de femei în acest domeniu

Științele, tehnologia, ingineria și matematica (STEM) sunt materiile din sistemul de învățământ cel mai afectate de segregarea de gen. În ultimul deceniu, procentul de femei care termină studii

în domeniile STEM în UE a scăzut de la 23 % la 22 %. Această repartizare de gen se reflectă pe piața de muncă, unde procentul de femei în locuri de muncă STEM este de 14 %, acest procent neînregistrând aproape nicio schimbare în ultimul deceniu.

În domeniul TIC, numai o fracțiune din potențialul femeilor este folosit. În ciuda cererii mari de specialiști TIC în UE, femeile reprezintă doar 17 % dintre cei 8 milioane de specialiști TIC care lucrează în UE în prezent. Pentru că UE se va confrunta cu o lipsă de peste 500 000 de specialiști TIC până în 2020, acest aspect va fi o provocare pentru viitor. Una dintre barierele din calea determinării femeilor de a candida pentru joburi TIC sunt locurile de muncă dominate de bărbați, unde femeile depun eforturi considerabile să-și găsească locul. Printre specialiștii TIC, probabilitatea ca bărbații să lucreze sub supravegherea unor femei este mult mai mică decât în cazul femeilor. Mai multe femei decât bărbați lucrează în birourile companiilor cu aproximativ un număr egal de femei și bărbați (figura 1). Acest lucru sugerează că specialiștii TIC femei nu sunt la orice loc de muncă, ci acolo unde sunt mai multe femei. Potrivit acestor repartizări de gen în locurile de muncă TIC, capacitatea unei femei de a intra și a rămâne în locuri de muncă TIC depinde foarte mult de masa critică de femei deja prezente la locul de muncă respectiv.

Locurile de muncă din domeniul digital oferă o șansă pentru un un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată

Locurile de muncă din domeniul TIC oferă în general condiții de lucru favorabile, în special din punct de vedere al calității muncii și aranjamentelor de timp de lucru care contribuie la echilibrul între viața profesională și cea privată. În comparație cu femeile din profesiile din domeniul sănătății, de exemplu, femeile care lucrează în domeniul TIC se află într-un mediu fizic și social posibil mai bun: atât femeile, cât și bărbații care lucrează în domeniul TIC au o mai mare autonomie de a lua o decizie privind orele de lucru decât cei care, de exemplu, lucrează în domeniul sănătății, iar majoritatea lucrătorilor din domeniul TIC consideră că orele de lucru îi ajută să-și îndeplinească angajamentele familiale sau sociale.

Implicațiile diviziunii de gen

Segregarea de gen este unul dintre principalii factori care contribuie la diferența de remunerare între femei și bărbați în UE. TIC este unul dintre sectoarele cu cele mai mari salarii. În medie, femeile care lucrează în domeniul TIC sunt plătite mai bine decât femeile din alte sectoare de activitate. Diferența dintre câștigurile lunare ale femeilor și ale bărbaților este mai mică în rândul specialiștilor TIC (13 %) în comparație cu cea a cadrelor medicale (26 %) sau cea a celorlalți angajați din alte domenii (33 %).

Deși dominația masculină în locurile de muncă STEM și, în special, TIC este o consecință a stereotipizării de gen, aceasta consolidează în continuare ideile despre feminitate și masculinitate și rolurile femeilor și ale bărbaților în societate. În plus, absența femeilor din dezvoltarea științelor și a tehnologiei exacerbează prejudecățile de gen chiar în cadrul tehnologiei.

Rezultatele cercetării EIGE arată că reducerea disparității de gen în educația STEM ar duce la creștere economică, cu mai multe locuri de muncă (până la 1,2 milioane până în 2050) și PIB crescut pe termen lung (până la 820 miliarde EUR până în 2050). Se estimează că noile joburi STEM vor genera un volum mare de lucru și vor fi bine plătite, ceea ce va duce la o mai bună competitivitate a UE și la reducerea treptată a diferenței de remunerare dintre femei și bărbați.